June 2011
Sergiu Boian - Atâta fum ...
Atâta fum dă vară otrăvită,
Tăt buie-n stropii dărinaţ
Să spele noapcea – opărită
Şî ochii nopţî afumaţ …
Uliţă strâmbe, negrişioasă
Cărări umblace dă strâgoi,
Pline dă fumu care roasă,
Urmilii nopţî , paşî goi …
Îş maşină năroiu ş-un miros
Aşcerne umbre parcă smulsă
Rămân atâcea urme jios
Şî talpa ei atâta mulsă …
Îş faşe oceşâtă drumu,
În gându meu-umplut dă şoapce
Ca un strâgoi să sâmce fumu
În ochii afumaţ dă noapce ...
Silviu Boian - Şe noapce-n gâandu meu!
Şe linişce, şe noapce,
Nişi stele, nişi lumină,
Nişi scurjere dă şoapce
Nişi vântu nu m-alină.
Cucez să mă străcor
Ca prân urechii dă aşe
În mine creşce-un nor
Şî râu dân el să faşe…
Ascult cum jeme luna
Nu pot să-i fiu ortac
Nişi să-i aduc cununa
Nimic nu pot să fac…
Pucere n-am şî fuje
O umbră după mine
M-ascund dă ea şi curje
Dân nor un râu în mine…
Nişi viaţă n-am nişi moarce
Nu sâmt nişi traiu greu,
Mă lapăd d-a me soarce
Şe noapce-n gându meu!!!
Tags: Poezie
Sergiu Boian - Luminilii nopţî
Noapcea răsfiră lumină
Dă fuljere strâmbe şî şoapce,
Vântu în mine să-nchină,
Şî rupe şî rupe dân noapce …
Urme zvârlice dă vânt,
Cresc nopţî bube şereşci
În mine atâta pâmânt
Îngroapă beceje poveşci.
Fulgeră, satu primeşce,
Lumini otrăvice şî chin
Noapcea in mine găsăşce,
Vânturi şe trec şî şe vin …
Luminilii nopţî – durere
Mă ard, mă-ngheaţă şî dor,
Să - ngroapă satu şî piere …
Trăiesc măi o noapce şî mor …
Sergiu Boian - Umbrilii tele
Umbrilii tele mă -astrucă,
Doi paş îmbătaţ dă pucere
Mă calcă, mă rup, mă- apucă
În vara - mi pierdută şe piere …
Lumini şi umbre oceşâce
Mă ung, să împleceşce un dor
În urma nopţâlor- sâce
Dă gânduri beceje şe dor.
Păsăşce şi noapcea şi ea
Doi paş să – mpârângă şî pier
Ş-atâta vară – oi avea
Ş-atâta noapce măi şer …
Umbrilii tele tăt cresc…
În mine potop dă lumini,
Gimneaţa pot s-o primesc
Când nu ce duşi nişi nu vini …
Aleatoriu
