Țepeș Ioan Alin
Ioan Alin Țepeș - Biografie
_______________________________
„Poezii în grai bănățean“ - volumul II - Autori din Voivodina, Serbia
Ediţie îngrijită de Aurel Turcuş (România), în colaborare cu Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Serbia).
Ioan Alin Țepeș - După ani dă-nstrăinat
După ani dă-nstrăinat,
M-am întors în al mieu sat;
Lăcrimilie m-o împlut
Când văd unge m-am născut.
Ulițâlii birtuice,
Acuma îs părăsâce.
Pomii toț îs înfloriți,
Iar oamenii îmbătrâniți.
Școala unge-am învățat
Acuma ia n-are niși gard.
Bisărica argincie,
Duminica îi pustâie.
M-am întors târdzâu în sat,
Pră moșu nu l-am aflat,
Iară baba-i cărunțâtă,
Dă ani mulț îmbătrânită.
Mi-i dor dă copii dă toț,
Ce viniau în sărbători;
Dă toace și-o fost, mi-i dor
Șî dă marva dân obor.
Ioan Alin Țepeș - Dor dă fată
Amierică, Amierică,
M-ai lăsat tu, năcăjâtă,
C-ai luat-o d-ici, dăparce
Șî nu ne-a trimies nici carce.
Căci dă străini ia a fost luată,
La o casă mai bogată.
Nu ne-a dat o mângâierie,
Nici o poză, o vigierie,
Că ai dus-o tu, dăparce
Ca să-ș faca șî ia parce,
O parce dacă ș-a făcut,
Ea ne-a zuitat dămult.
A zuitat ca ni-s aici
Șî dă mult n-o măi vinit.
Am lăsat-o să să ducă,
C-am criezut că o să vină,
Dar să viege c-a zuitat
Dă Uzdâni șî dă Banat.
A zuitat dă casa iei,
Ba șî dă părințî iei.
A zuitat ca are-o mamă,
O mătușă șî o babă.
Ioan Alin Ţepeş - Țâie
Țâie, carie mi-ai dat viața,
Țâie, carie ce-ai bucurat,
Șî ai triemurat, la capatâiu mieu;
Îț închin gândurile,
Dragostea și zâmbietul mieu.
Țâie, mama mea,
Țâie, lumina dân ochi,
Țâie, căldura dân sufliet,
Că ce iubiesc șî ce admir
Ca nimenea pră lumie.
Tu ieșci izvorul viețî miele,
Tu ieșci călăuza visurilor miele,
Tu ieșci steaua ocrotitoare a mea,
Carie mă cheamă șî mă îngeamnă.
Tu ieșci mama mia,
Carte mă învață
Ce-i omenia, ce-i bucuria.
Mamă, tu exișci păntru minie
Șî păntru inima mia,
Iar cu ochii tăi blânzi
Îmi dăruieșci, iubirea ta.
Cu cât ce priviesc,
Cu atât îmi ieșci măi dragă.
Ce iubiesc, mama mia!