Baloș George Lavinel
George Baloș Lavinel - Ministru dă agricultură
Ast-o fost un an năince,
Da' bine-o să ţânem mince...
Ungeva după sămănat,
Pă când paorii-or arat,
Domn ministru-o budulit
Şâ-n arciili şie le-o primit
Să vadă cât grâu s-o sămănat
Porşii dar s-or îngrăşat
Sflechili şie digesti or avut
Şî şe-o măi rămas dă făcut.
Când ochilarii i-o chicit
El pă loc o zgremenit
Şî dăloc o constatat
“Prea mult grâu s-o sămănat!”
Pră atunşia n-o şciut
Că a vrajbă ne-o făcut,
Când scoasă asta dăn gură –
D-a noastră sămănătură
Poace atunşi ne-o giochiat
Şî d-atunşia n-o ploiat;
Şasă luni şî jumătacie
Săşieta ne-o stat în spacie
Aşa coabă ni-o soroşit
Dă grâu nu ni-o rogit,
Cucurudzu s-o pâlit –
Numa paili s-or scumpit.
Ast-o fost anu trecut,
Cum o fost, noi am vădzut;
Dor nu s-o măi întâmpla
Şî la anu tot aşa...
George Baloș Lavinel - Tata
Tata meu fie iertat
Prea dă grabă o plecat
Şî acuma tata ară
În otaru raiului.
L-am visat dăună-sară
Cum punea plugu-n coşie
Şî i-am spus atunşia: Tată
Să fi fost aişi cu minie.
Nu pântru lucru ş-ajutori,
Măi mult pântru-o vorbă bună,
Pântr-un sfat şî pântr-o glumă –
Fruncia să m-o dăscrăţăsc.
C-o poviastă dân bătrâni,
Cu-o păţanie, întâmplarie
Dân vieşini, dî la români,
Dă prân sat şî lumea marie.
Da visu mi s-o spulbierat
Şî acuma-m pare rău –
Poace că aş fi aflat
Vieşci dân raiu lu Dumniezău.