www.banaticus.ro

Atâta fum dă vară otrăvită,
Tăt buie-n stropii dărinaţ
Să spele noapcea – opărită
Şî ochii nopţî afumaţ …

Uliţă strâmbe, negrişioasă
Cărări umblace dă strâgoi,
Pline dă fumu care roasă,
Urmilii nopţî , paşî goi …

Îş maşină năroiu ş-un miros
Aşcerne umbre parcă smulsă
Rămân atâcea urme jios
Şî talpa ei atâta mulsă …

Îş faşe oceşâtă drumu,
În gându meu-umplut dă şoapce
Ca un strâgoi să sâmce fumu
În ochii afumaţ dă noapce ...

Şe linişce, şe noapce,
Nişi stele, nişi lumină,
Nişi scurjere dă şoapce
Nişi vântu nu m-alină.

Cucez să mă străcor
Ca prân urechii dă aşe
În mine creşce-un nor
Şî râu dân el să faşe…

Ascult cum jeme luna
Nu pot să-i fiu ortac
Nişi să-i aduc cununa
Nimic nu pot să fac…

Pucere n-am şî fuje
O umbră după mine
M-ascund dă ea şi curje
Dân nor un râu în mine…

Nişi viaţă n-am nişi moarce
Nu sâmt nişi traiu greu,
Mă lapăd d-a me soarce
Şe noapce-n gându meu!!!

Noapcea răsfiră lumină
Dă fuljere strâmbe şî şoapce,
Vântu în mine să-nchină,
Şî rupe şî rupe dân noapce …

Urme zvârlice dă vânt,
Cresc nopţî bube şereşci
În mine atâta pâmânt
Îngroapă beceje poveşci.

Fulgeră, satu primeşce,
Lumini otrăvice şî chin
Noapcea in mine găsăşce,
Vânturi şe trec şî şe vin …

Luminilii nopţî – durere
Mă ard, mă-ngheaţă şî dor,
Să - ngroapă satu şî piere …
Trăiesc măi o noapce şî mor …

Umbrilii tele mă -astrucă,
Doi paş îmbătaţ dă pucere
Mă calcă, mă rup, mă- apucă
În vara - mi pierdută şe piere …

Lumini şi umbre oceşâce
Mă ung, să împleceşce un dor
În urma nopţâlor- sâce
Dă gânduri beceje şe dor.

Păsăşce şi noapcea şi ea
Doi paş să – mpârângă şî pier
Ş-atâta vară – oi avea
Ş-atâta noapce măi şer …

Umbrilii tele tăt cresc…
În mine potop dă lumini,
Gimneaţa pot s-o primesc
Când nu ce duşi nişi nu vini …

Arânjilii nopţî

Arânjilii nopţî în mine să bat,
Să răstoarnă vara pârcu prăstă sat
Şî atâta buie sub stâlpi dă lumină
M-apucă, mă strânje şă m-i să închină...

O primesc în lumea - opăşită toată,
Îi sâmt greomântu ei dă altădată
Năpăgeşce, fură şi mă umple tot,
În bătaia lunii pline mă socot.

Am ajuns , pucerea nopţî o aşier
Şî - n atâta vara, rătăşesc şî pier
Umbre dân şenuşa soarelui dă ieri
Măi găsăsc în gându slăbit dă puceri ...

Mă oceş, am gânduri toace becejâce,
Arâjilii nopţî îs măi oceşâce
Ş-adormi cu vara parcă măşcioane,
Şe nu-m lasă noapcea numa o gorgoane ...

Plâng primăveri aproape supce
Şî oceşâce d-orşie dor...
Şî-n mine gândurilii rupce,
Iară rămân fără izvor.

Plâng primăveri dă vânt ascunsă,
În mine toace să închină,
Şî noapcea me care mă unsă,
Mă lasă ca umplut dă vină...

Plâng primăveri, beceje flori
Îşi vaită şeasu dă născare ..
Şî ploaia ruptă întră nori
Îm udă gându şe nu-l are ...

Plâng primăveri şî nopţ dă mai
Nu pot prişepe rostu lor
Dă şe mă ceamă şî scăpai,
Să mă ogen, să mă scobor...

Plâng primăveri, şe-or măi plânje
Şî nopţâlii supce dă dor
Şî gându meu care mă strânje,
În mincea me fără izvor..

Nopţ dă mai să tăt spăţâră,
Prân tăt satu să răsfiră,
Şî dân fiecare noapce...
Îm culeg miros şî şoapce.

Nopţ s-aprind şî parcă suie
Verge satu numa buie,
Şî poşoare dă vergeaţă
Împlecesc o gimineaţă.

Şăd, atâcea nopţ colindă,
N-au oceş, vor să mă prindă,
Să mă-mbreşe, nu scăpai
Într-o gimneaţă dă mai...

Glas dă toacă

Glas dă toacă să răsfiră şî s-auge-n dăpărtare
Şopcind parcă la tăt satu că îi Săptămâna Mare,
Estă vremea dă creginţă, dă durere şî dă post
Săptămâna asta-n care Domnu răstîcnit o fost
Întră doi tâlhari pră cruşe, chinuit cât nu să poace
Ca să scăpe cumva lumea dân potopu dă păcace ...

Glas dă toacă să scoboare, gimineaţa lacrămi pringe,
Satu îmbrăcat dă gânduri, dă credinţă să apringe,
La bisărică s-adună lumea să să spovigească
Sî părincilii-i îngeamnă să nu măi păcătuiască.

Glas dă toacă să răsfiră şî s-auge-n dăpărtare
Şopcind parcă la tăt satu că îi vremea dă iertare ...

I - am luat lu moşu şe credz,
Un leptop şî atunşi să vedz,
Nu crezui prân cap să-i treacă
Baş un feisbuc să îş facă.

Măi greu fu la înşeput,
Până când o prişeput
Şî vădzu, că pră feisbuc
Fecilii îs goale cuc!

,, Mă şe fece frumuşăle,
Bune să mă jioc cu ele! ’’
Spusă mosu, bată-l sfântu!
‚, Şe să măi lucru pământu!

Şă cresc marve, porşi, găini
Să lucru pă la veşini
Ia pră chat ca să vorbesc,
Poace vro una găsăsc! ’’

Ş-uice baş , că într-o sară
Îl vazu baba d-afară
Şî îl prinsă ca dân oală
Pră laptop cu-o fată goală!

Şi nişi una şi nişi alta
Îi dădu-n cap cu lopata
Dă zăcu moşu pră space
Două şeasuri jumatace.

Şî atunşi când s-o trezât
L-o luat baba la sfăgit
Şî i-o spus, că în dă sară
Pleacă l-a ei surioară .

Moşu atât o aşceptat
Iar când baba o plecat,
O vindut vaca, viţălu
La babă să-i facă fielu!

S-uice că-ntr-o săptămână,
Luasă moşu banii-n mână
Şî să dusă iut tăman,
La fata dă pră ecran!

Da să vedz, la întâlnire
Nu pre fu multă iubire
Nu găsî fata frumoasă,
L –aşcepta baba lui grasă!