Teorie
Viorel Boldureanu - Studiu introductiv*
Scrierile lui Gabriel Ţepelea se încadrează în coordonatele unor preocupări mai ample privind raporturile dintre 1. limba literară (văzută ca proces continuu şi permanent de constituire şi expresie, de uz larg şi generalizat, la nivelul culturii naţionale), 2. regimul cotidian de folosinţă comună a limbii vorbite (de la aspectele idiomatice şi limbajul familial până la „stilurile administrativ-funcţionale ale limbii”) şi 3. uzul zonal al limbii (atât sub aspectul rostirii dialectale ca bază pentru „distilarea” unui dialect literar) – evident şi cu tradiţie în cazul Banatului – cât şi sub aspectul ridicării culturii săteşti din această provincie la nivelul susceptibil de a putea fi exprimată în limba literară de către sătenii înşişi prin publicistică şi gazetărie rurală.Sergiu Boian - Cenaclul Victor Vlad Delamarina - primul cenaclu pentru tineri in grai bănăţean
Cenaclul pentru tineri Victor Vlad Delamarina a fost înfiinţat în martie 1997, pe lângă postul Radio Europa Nova Lugoj de către regretatul profesor şi poet in grai bănăţean Ştefan Pătruţ, în semn de respect pentru părintele dialectului bănăţean Victor Vlad Delamarina.
Înfiinţarea cenaclului avea ca scop insuflarea dragostei pentru graiul bănăţean în rândul tinerilor , astfel şase tineri cu vârste între 10 şi 15 ani vor fi cooptaţi în cadrul acestui cenaclu.
Politica cenaclului a fost îndrumarea tinerilor către recitarea poeziei dialectale , cât şi creaţia de poezie in grai bănăţean, dar şi participarea în direct la emisiunea în grai bănăţean : ,,La givan cu paorii'', pe care poetul Ştefan Pătruţ o realiza la postul lugojean de radio.
Din aceşti tineri patru au fost recitatori de poezie dialectală : Dana Stancu, Bianca Tisan, Emil Crăciun, Silviu Boian şi doi scriitori in grai bănăţean: Cătălin Suba şi Sergiu Boian.
Lunar se organizau şedinţe de cenaclu temele fiind recitarea şi creaţia poeziei dialectale, sub îndrumarea actorului Eugen Gangan şi a poeţiilor în grai banăţean de la Gura Satului : Ionel Iacob Bencei şi Ştefan Pătruţ.
La aniversarea la un an de la infinarea cenaclului in 14 martie 1998, poetul şi epigramistul timişorean Ionel Iacob Bencei declara în săptămânalul lugojean Redeşteptarea : ,,Sărbătorim astăzi la REN Lugoj, un an de la înfiinţarea cenaclului V.V. Delamarina, graţie a unei iniţiative lăudabile a confratelui Ştefan Pătruţ. Eu, care de câţiva ani buni bat drumul Lugojului, m-am bucurat foarte mult şi de emisiunea ,, La givan cu paorii ’’, atunci când a început şi mă bucur şi de această iniţiativă, iar acum după un an de zile , văzându-i mai mult timp pe toţi auzindu-i pot să spun că au calităţi deosebite . Eu le doresc la toţi succes în viaţă şi atâta timp cât pot să vină la acest cenaclu , să vină. Sper să nu se piardă tradiţia, chiar dacă unii îşi vor lua zborul. ''
Precizări cu privire la redarea în scris a rostirii dialectale bănăţeneşti
1. Principiul fonetic (redarea rostirii) este precumpănitor; potrivit
acestuia este „aproximată” în scris vorbirea bănăţeană fără a se face apel la
transcrierea fonetică. Cuvinte precum ziuă, Dumnezeu, vezi, găseşti, grăbeşte,
deal, unde, dimineaţă, Dinu se transcriu simplu, corespunzător fonemelor întâlnite în rostirea bănăţeană astfel: dzîuă, Dumńedzău, vedz, găsăşci, grăbeşce, geal, unge, gimińaţă, Ginu.
2. Pentru redarea „sunetelor specifice” ale rostirii bănăţene (profitând
de facilităţile tehnoredactării computerizate) sunt preluate din alfabetul fonetic
doar următoarele semne: ś, ź (śe, śi, źe, źi): śerc, śe, śeva (cerc, ce, ceva); śinś,
śińeva (cinci, cineva); źer, źamăn, merź, merźe (ger, geamăn, mergi, merge);
źińere. Dar ś, ź urmate de vocalele o, a se redau fără semivocalele i, e: śară
(ceară), śoc (cioc), śocâi (stârv), źoc (joc), źană (geană), źamăn (geamăn).
3. Dintre celelalte consoane palatalizate din subdialectul bănăţean (b,
p, v, f, d, t, l, r, m, n), redăm palatalizarea lui n prin ń, sunet specific graiurilor
bănăţene ca şi tuturor limbilor romanice: cuń (cui), călcâń (călcâi), ńauă,
Ńelu, gimińaţa/gimńaţa, Dumńedzău. În mod excepţional, păstrăm ń în
transcrierea unor nume Andrăşoń, Băloń, Vorovoń, Mărcoń sau localităţi
Sărăzań, Murań, Greoń.
4. Excesul de „înmuieri” (palatalizari): vorb iesce, Pi ersa, aproap ie, lov iesc,
Ni elu, mot iel, ti eu (tau), ti eli e (tale), r ieuma, muier ie, lumi e a fost înlaturat în
redarea în scris.
Tags: Teorie
Aleatoriu
