Adrian Gerhard - Gând
Oameni buni, adz dau cu banu’
strâng cureaua şî şorofu’
şî cum faşie bănăţanu’
vă crişiesc care mi-i ofu’.
Nu le luaţ’ pă toace-n samă,
vremurile îs pă noi
şî cum sufletu’ mă-ngeamnă
vă las şie am scris pă foi.
Aşadar, să şciţ’, românu’
om dântr-o aleasă viţă
dă vo douăşdoi dă ani
caută după luminiţă.
Luminiţa îi p-aproapie
numa’ nu găsâm butoara
c-o săpat unii d-aficea
să ne prăpăgească ţara.
Or săpat şî sapă, sapă
cu atâta greutace
c-o ajiuns nula să fie
păntru tăţ’ prioritace.
L-aşa sămne, l-aşa zmintă
s-o lăsat cu o-ntrăbare:
Şie ar fi năravu’ ăsta
să-l schimbăm cu o schimbare ?
Nu îi vorba dă alejiuri
după cum vă socociţ’
că dă cân’ votăm poveşci
suncem oameni împliniţ’.
Mă gândgeam şî io, aşa,
cum gândgeşce penzionaru’
să măi treşiem pă la popa
să-i şopcim şie ni-i amaru’,
şî s-apringem o lumină
păntru ăi dă îs jiuraţ’
poace-aşa o-ntoarşie foaia
şî ne-o sococi ca fraţ’...
2011