www.banaticus.ro

Unge-o fi plecată ploaia

Śe-m scălda copilăria?

Astădz ploaie cu śenuşă

Şî-nfloreşce sărăśia…

Că dîn śe să faśem pita

Şî colacu şî prescura,

Când la noi cresc doar cucuta,

Troscotu, rugu şî ura?

Noi daficea śerem ploaia

Dî la śeri, că tăt nu vińe

Cât la căpătâniu Ţării

Nu îs voitori dă bińe;

Săśeta-i la noi în suflet,

Spurcăśuńe în cuvince,

Dă śe oare-n ţara asta

Şî să fură şî să mince?!

Numa tuńece şî larmă,

Numa fulźere şî iască,

Doamńe, când aduś pă lume

Blânda ploaie rumâńască?

Vină ploaia-nţălepśunii,

Ploaia binefăcătoare,

Să aducă stropi dă paśe

Şî cicnă la fiecare!

Vină ploili iertării,

Ale śinstii şî dreptăţî,

Să nu aibă doar śelaina

Preţu scump a’ libertăţî…

Niś un nor a’ rugăśunii

Nu ńe-o măi stropit odaia;

Stînźe-ţ săśeta dîn suflet,

Omule, şî ceamă ploaia!

Şî în noi şî pă câmpie

Floarea norilor să crească,

Poace-n śeri o să s-audă

Suferinţa româńască!…

*

Stropi curaţ trimece, Doamńe,

Umple văili cu ploaie

Şî să speli obrazu Ţării

Dă năroi şî dă gunoaie!