N
NAVÉC adv. – (Voiv.) Pe viaţă, pentru totdeauna, definitiv.
NĂCLÁD, năcládz/năcláduri s.m. şi s.n. – Butuc.
NĂDĂÍ, nădăi vb. IV. Refl. – A presimţi, a presupune, a bănui.
NĂHOÁCE s.f. pl. – Duhuri rele, arătări, iezme, draci, strigoi.
NĂIMITÓRI, năimitóri s.m. – Zilier, salahor.
NĂIÚRLEA adv. – Aiurea, cu capu-n nori.
NĂLÁP s.n. sg. – Noroi mare, mâl, glod, imală; zloată.
NĂLOÁGĂ s.f. sg. – Lume multă care se îmbulzeşte, aglomeraţie, buluceală,
înghesuială.
NĂNĂÍ, nănăi vb. IV. Tranz. – A îngâna.
NĂPÚST s.m. sg. – (Art.) Duh rău, demon, naiba, necuratul, geala.
NĂSĂRÂMBĂ, năsărâmbe s.f. – Tumbă, giumbuşluc; boroboaţă, boacănă;
şotie, farsă.
NĂSCOCORÍ, născocór/-ésc vb. IV. Refl. – A se răsti la cineva, a se înfuria, a
se mânia.
NĂSPÂRCEA s.m. sg. – Unul dintre numele populare ale diavolului,
nichipercea.
NĂSTĂVÍT, -Ă, -ţ, -ce adj. – Neastâmpărat, nepotolit, drăcos.
NĂŞCÍRE s.f. sg. – Inconştienţă; nepricepere.
ŃEMOŞÁG, ńemoşáguri s.n. – Rudenie (mai îndepărtată, slabă, nesigură).
ŃÉŞCĂ adv. – Parcă, ai iluzia că (din gângeşci că).
NIŞTOŢÎ, niştoţăsc vb. IV. Refl. –A se zgârci, a se arăta zgârcit, avar, a se
scumpi.
ŃOÁRCĂ, ńorś s.f. – Broască, lioarcă.
NOGÉU, nogéie s.n. – Osul rotund al gleznei, oul piciorului.
Tags: Aleatoriu
