www.banaticus.ro

Pușca mia a cu cocoașă

Iară m-o făcut la smintă,

Când m-o fost lumnia măi dragă

O pus-o dracu să mintă.

Io o-nțălieg că-i bătrână

Șî că nu-i ca una noauă,

Dar să nu ia foc când trăbă

Ș-aia țăvili-amândoauă,

Nu-nțălieg, cât dă patroanie

Ielie-s făcucie dă minie,

Ar fi luat foc ca mina,

D-ar fi fost lovice bine.

E vedz, aișia îi baiu,

Numa cunili-s dă vină,

Că cocoșu-o tras în ielie,

Baș cum trajie în găină.

Musai că, d-atâta vriemie,

S-or scurtat, bacsama, iacă,

Șî nu măi ajiung cât trăbie

Gaora-n capsă să facă.

Pușca îi tăman ca omu,

Mă ghingiesc șî mă ia frica

Când i să scurciadză cuniu,

Nu-i măi bună dă nimica.

Dar șî capsa-i ca muierea,

Icleană șî blăstămată,

Dacă nu-i lovită binie,

Nu ia foc, bat-o s-o bată...

Nu șciu șie ar fi măi binie

Să nu măi fiu vătămat,

Să probesc să-mi chicesc pușca,

Ori să mă las dă vânat ?